Oculare

Un ocular este similar unei lupe. El mărește imaginea produsă de telescop. Telescopul este complet numai dacă are un ocular.

La fel ca și în cazul unei lupe, distanța focală a ocularului determină puterea de mărire. Puterea de mărire rezultă din raportul dintre distanța focală a telescopului și cea a ocularului, conform formulei:

Putere de mărire = distanță focală telescop / distanță focală ocular

Astfel, din dotarea unui telescop nu trebuie să lipsească minim trei oculare, care să permită observarea cu mai multe puteri de mărire.

Puterea de mărire adecvată depinde de obiectele pe care doriți să le observați cu predilecție.

• Ocular pentru căutarea sau observarea nebuloaselor mari: putere de mărire de la 20x până la 25x
• Galaxii, Lună și Soare: putere de mărire de la 50x până la 80x
• Detalii pe lună, planete: putere de mărire de la 120x până la 150x
• Detalii pe planete, stele duble: putere de mărire de la 200x până la 300x

În practică, puterea de mărire maximă este limitată de obicei de turbulențele din atmosfera terestră (engl. seeing).

Un alt parametru important pentru oculare este câmpul vizual aparent. Ocularele cu un câmp vizual aparent de peste 60° nu lasă să se vadă nici o margine în câmpul vizual. Obiectul observat este înconjurat de un câmp de stele, astfel încât observatorul are impresia că se află în cosmos. În plus, aceste oculare permit o postură de vizualizare plăcută.

Exemple de oculare cu câmp vizual îngust și o postură de vizualizare mai degrabă dificilă sunt ocularele clasice Plössl, incluse în setul de livrare al telescoapelor. Însă aceste oculare posedă și câteva puncte forte. Deoarece au numai 4 elemente de lentile, arată o imagine cu contrast puternic, fără lumină dispersată. Ceea ce este ideal pentru observarea obiectelor luminoase cu putere mare de mărire: detaliile Lunii, planetele și Soarele – acesta din urmă bineînțeles numai cu un filtru solar.