Lentilele Barlow și Shapley

Doriți o distanță focală mai mare și o putere de mărire mai ridicată? Le puteți obține cu o lentilă Barlow. Dar când este aceasta oportună și când nu?

Lentila Barlow este o componentă optică care se montează între ocular și focalizator. În interiorul acesteia se găsește o lentilă negativă, care prelungește artificial distanța focală a telescopului. Deseori lentila Barlow nu este o lentilă singulară, ci un sistem de lentile. Prin această variantă se încearcă mai ales reducerea aberațiilor cromatice. În acest caz, lentila este denumită lentilă Barlow acromată. Lentilele standard au un factor de prelungire de doi.

Modul de funcționare a lentilei poate fi explicat cel mai bine pe baza unui exemplu. Haideți să analizăm un reflector newtonian 200/1000 mm, de ex. un telescop Omegon Advanced. Acesta are un ocular cu o distanță focală de 6 mm. Din formula de mărire rezultă o putere de mărire de 166x. Factorul 2 prelungește distanța focală a telescopului de la 1000 mm la 2000 mm. Dacă se folosește același ocular, rezultă o putere de mărire dublă de peste 330x.

Cu un ocular și o lentilă Barlow obțineți astfel două puteri de mărire diferite. Dacă dețineți câteva oculare și o lentilă Barlow veți avea bineînțeles o plajă semnificativ mai mare de variație.

Lentila Barlow este o componentă suplimentară care conține lentile. Fiecare lentilă reflectă lumina pe suprafețele optice și, în plus, o absoarbe în materialul lentilei. Rezultatul: în ochi ajunge mai puțină lumină. Prin urmare, ar trebui să cântăriți bine dacă o astfel de lentilă Barlow este oportună. Ea nu trebuie nicidecum folosită drept înlocuitor pentru un ocular bun. În prezent, există lentile de bună calitate, care furnizează imagini bune. Aceste lentile Barlow sunt însă relativ scumpe. Fotografia planetară este un alt domeniu în care puteți folosi aceste lentile.

În acest domeniu al astrofotografiei, lentilele Barlow sunt chiar necesare. Deoarece adesea se fotografiază planete cu camere foto astronomice, este recomandabil să cumpărați o lentilă Barlow cu un factor de prelungire ridicat. Aceste lentile sunt disponibile cu un factor de 3x sau 5x.

Pe lângă lentilele Barlow, există și lentile care reduc distanța focală a telescopului. În trecut, acestea erau cunoscute drept lentile Shapley; în prezent se folosește termenul reductor (engl. reducer). În timp ce în sistemul Barlow efectul de prelungire este asigurat de o lentilă negativă, reductorul funcționează în sens invers. Acesta este echipat cu o lentilă pozitivă, care reduce distanța focală a telescopului. Această componentă este adesea realizată dintr-o combinație de mai multe lentile.

Aceste lentile sunt de obicei folosite în telescoapele Cassegrain și în modelele transformate în sisteme Schmidt-Cassegrain sau Maksutov-Cassegrain. Toate aceste sisteme au o distanță focală relativ mare. Raportul focal este de obicei 1:10 sau chiar mai mult.

La un raport focal de 1:10, un telescop Schmidt-Cassegrain de 250 mm are o distanță focală de 2.500 mm. Aceasta poate fi prea mare pentru anumite aplicații. Deoarece o astfel de distanță focală produce câmpuri vizuale foarte mici, fără un reductor, cipul camerei foto nu ar avea nicio șansă să captureze obiecte mari. Pe de altă parte, nu există reductoare universale. Ele sunt de obicei proiectate pentru telescoape speciale. Dezavantajele acestor reductoare sunt aberațiile mai mari și posibilul efect de vignetare (ocultare) pe fotografie.