Marele gol din Pegas

În afară de roiul stelar globular Messier 15, marea constelație Pegasus are de oferit câteva modele de stele și stele duble pentru binoclu.

În ciuda faptului că este una dintre cele mai mari constelații (ca suprafață), Pegas are puține obiective interesante pentru observarea prin binoclu. Nu strică însă să depășim anumite limite și obiceiuri.

Un singur obiect Messier s-a rătăcit în imensitatea constelației Pegas. Este vorba despre roiul stelar globular M 15, ușor de găsit luând ca repere θ și ε Pegasi, a căror linie extinsă spre nord-vest ne conduce după 4° direct la o nebuloasă rotundă luminoasă. Aceasta este înconjurată la 0,5° spre est de o stea de 6m și de o stea de 7,m6 direct la nord.

Nu prea departe, însă dincolo de granița constelației către Vărsător, strălucește fratele celest al lui M 15, roiul stelar globular M 2. Acesta diferă foarte puțin de primul, dar dacă facem o comparație mai atentă, observăm că luminozitate este puțin mai mică, iar form ușor ovală. M 2 se găsește la aproape 5° la nord de β Aquarii.

Astronomia științifică a căutat întotdeauna obiecte reale, adică obiecte care să existe ca entități fizice; modelele de stele frumoase sau de forme curioase erau prețuite mai puțin. Dar de ce să nu ne lăsăm imaginația să zburde măcar o dată? Constelațiile pe care le cunoaștem astăzi au apărut tot în acest mod.

De exemplu, când ne balansăm de la α la β Pegasi, după două treimi din drum găsim o structură de aproximativ 1°, care ne amintește imediat de constelația Delfinului. Șase stele cu magnitudini cuprinse între m6,8 și m8,1 formează copia în miniatură a mamiferului marin ceresc, catalogat ca modelul de stele Patchick 100, după numele descoperitorului său.

Să recunoaștem: privim stele duble prin apocromat, la o putere de mărire maximă - și nu printr-un binoclu ținut în mână, cu puterea de mărire de 8x! Dar de ce? Mulți dintre sorii gemeni pot fi găsiți chiar și cu binoclu. Iar dacă doriți să scăpați de trepidații, puteți, bineînțeles, să folosiți un trepied sau să așezați binoclul pe plafonul mașinii, pentru a profita pe deplin de puterea opticii.

Astfel vi se relevă multe perle din acest grup de obiecte, printre care și unele din Pegas. Un exemplu reprezentativ: ε Pegasi sau Enif, deja menționată ca stea de căutare pentru M 15, cu steaua sa principală de 2m și un companion slab vizibil la 2' la nord-vest.

Autor: Kay Hempel / Licență: Oculum-Verlag GmbH