O vizită scurtă la filozofi
La șase zile după Luna nouă, regiunea dintre Marea Frigului (lat. Mare Frigoris) și Marea Serenității (lat. Mare Serenitatis) este dominată de două cratere de impact remarcabile.
Perechea de cratere Aristotel și Eudoxus se găsește între Marea Frigului și Marea Serenității. NASA/GSFC/Arizona State University 
Ambele cratere sunt bine conservate. NASA/GSFC/Arizona State University La șase zile după Luna nouă, regiunea dintre Marea Frigului (lat. Mare Frigoris) în nord și Marea Serenității (lat. Mare Serenitatis) în sud este dominată de două cratere de impact remarcabile. Perechea de cratere atractive a primit numele celor doi filozofi greci Aristotel și Eudoxus. În aceste condiții de lumină, cele două cratere de impact atrag privirile asupra lor.
Munți inelari tipici
Aristotel este un munte inelar tipic, foarte asemănător cu prototipul acestei clase de cratere Copernicus (vezi volumul Aventura astronomie, ediția 1). Dimensiunea sa de 87 km și adâncimea de 3500 m corespund, de asemenea, dimensiunilor lui Copernicus. Spre deosebire de acesta, lipsește un lanț muntos central pronunțat. Doar două mici vârfuri ies din baza craterului inundată de lavă. Craterul Mitchell de 30 km se găsește direct la zidul estic al craterului Aristotel, astfel încât cele două cratere de impact formează o altă pereche interesantă.
La o observare mai atentă, devine evident faptul că craterul mai mare Aristotel se suprapune peste craterul mai mic Mitchell. Treptele caracteristice tip terasă se pot distinge la zidul estic al craterului Aristotel, în timp ce partea vestică este mai abruptă și pare mai puțin structurată. Dacă priviți atent zona din jurul munților inelari, puteți vedea mai multe șanțuri dispuse radial, din material de impact, în principal în direcția Mării Frigului (lat. Mare Frigoris). Când atmosfera este calmă, acolo se distinge un lanț filigran de cratere mici de impact, care formează practic o linie îngustă neîntreruptă în direcția nord-vest, exact peste resturile unui crater-fantomă fără nume.
Dealuri în loc de munți
Desen cu craterele Aristotel și Mitchell printr-un telescop cu apertura de 400 mm și puterea de mărire de 385x. Privite printr-un telescop cu o apertură atât de mare, cele două cratere relevă enorm de multe detalii. Serge Vieillard La circa 100 km la sud de craterul Aristotel, în mijlocul unei regiuni de podiș marcate de dealuri și munți, se află lanţul muntos in formă de inel cu diametrul de 67 km Eudoxus. La fel ca și colegul său, Aristotel, și acest crater prezintă caracteristicile tipice ale munților inelari: ziduri cu pante și o bază preponderent plană. Și aici lipsește însă un lanț muntos central. În schimb, în centru se întâlnește o acumulare densă de dealuri de diferite mărimi.
Suprafața acestui podiș este compusă din material ejectat din Marea Ploilor (lat. Mare Ibrium). Este posibil ca această rocă mai puțin densă să fi împiedicat revenirea puternică a solului după impact și astfel formarea unui lanț muntos central înalt.
Cea mai bună vizibilitate la 6 sau la 19 zile după Luna nouă
Autor: Lambert Spix / Licență: Oculum-Verlag GmbH