Sortiment bogat de produse & inovație
Producție și dezvoltare de produse proprii
Revistă > Practică > Fotoworkshopul lui Dittler > Fotografierea cometelor. Echipament și pregătire
Practică

Fotografierea cometelor. Echipament și pregătire

Cometele sunt atractive și ușor de fotografiat - cu o pregătire atentă și cu echipamentul potrivit.

Cometa C/2011 L4 (PanSTARRS) la asfințit deasupra Pădurii Negre. Această imagine unică a fost realizată la data de 15 martie 2013, la scurt timp după apusul soarelui, cu un teleobiectiv cu o distanță focală de 300 mm, pe un DSLR Canon 550D. U. Dittler
Cometa C/2011 L4 (PanSTARRS) la asfințit deasupra Pădurii Negre. Această imagine unică a fost realizată la data de 15 martie 2013, la scurt timp după apusul soarelui, cu un teleobiectiv cu o distanță focală de 300 mm, pe un DSLR Canon 550D. U. Dittler

Cometele pot fi fotografiate cu ușurință cu un telescop disponibil și un aparat de fotografiat DSLR

Cometele exercită o atracție specială asupra multor astronomi amatori: Acestea diferă în mărime, formă și luminozitate și oferă priveliști diferite și fascinante pe măsură ce se deplasează pe cerul înstelat. Succesul la fotografierea cometelor depinde însă și de o pregătire atentă și un echipament adecvat.

Trei lucruri sunt necesare pentru a obține o fotografie reușită a unei comete: o montură stabilă, un telescop și un aparat de fotografiat adaptabil. Montura trebuie să poată susține și urmări în siguranță combinația telescop-aparat de fotografiat. Deoarece timpii de expunere în cazul fotografierii cometelor sunt, de regulă, de câteva minute, precizia urmăririi nu se supune cerințelor ridicate care se aplică fotografiei deep-sky. Cu toate acestea, o montură stabilă, cu o bună capacitate de urmărire, este esențială. Pentru a putea localiza mai ușor cometele - în special pe cele slabe - este necesară poziționarea și alinierea precisă a monturii. De asemenea, și funcția GoTo este foarte utilă.

Motive impresionante

Hardware-ul necesar pentru fotografierea cometelor se află deja în posesia multor astronomi amatori: o montură stabilă, un telescop (în cazul de față, un refractor cu o distanță focală de aproximativ 1000mm) și un aparat de fotografiat DSLR adaptabil U. Dittler Hardware-ul necesar pentru fotografierea cometelor se află deja în posesia multor astronomi amatori: o montură stabilă, un telescop (în cazul de față, un refractor cu o distanță focală de aproximativ 1000mm) și un aparat de fotografiat DSLR adaptabil U. Dittler

Și telescoapele cu distanțe focale mai mici, de exemplu între 500 mm și 1000 mm, sunt potrivite pentru fotografierea cometelor, deoarece aceste instrumente optice cu distanțe focale scurte permit fotografierea cometelor în apropierea stelelor și constelațiilor prin care trec. În acest caz, cometele nu apar la o rezoluție prea mare, dar obiectele deep-sky pe lângă care trece cometa pot fi fotografiate împreună cu acestea în cadrul unor panorame mai largi - ceea ce va genera imagini extraordinare cu cometele.

În cazul în care doriți să se vadă mai bine nucleul cometei, se pot folosi telescoape cu distanțe focale mai mari, cum ar fi binecunoscutele telescoape Schmidt-Cassegrain, cu o distanță focală de 2000 mm. Din cauza câmpului vizual mai mic și a intensității luminoase de obicei mai scăzute, este posibil să fie ceva mai dificil să identificați comete cu ajutorul acestor telescoape. Dar și în acest caz, „plimbarea“ printre stele sau o montură GoTo pot ajuta la identificarea cu succes a obiectelor căutate.

Cometele sunt obiecte interesante pentru astrofotografie, nu numai datorită formei capului și a cozii (cozilor) acestora, ci și pentru că, de regulă, au o strălucire verzuie, reliefându-se clar pe cerul întunecat al nopții înțesat de stele care strălucesc în alb. Această nuanță a cometelor poate fi surprinsă foarte ușor dacă adaptați la telescop un aparat de fotografiat DSLR (alternativ se pot folosi, desigur, și camere CCD răcite cu seturi de filtre).

Pregătire și considerații preliminare

Atunci când se aleg cometele care urmează să fie fotografiate, un criteriu cheie este, evident, luminozitatea acestora. Trebuie văzut însă și dacă cometele se află în faza de creștere a luminozității sau dacă au trecut deja de luminozitatea maximă. Poziția și traiectoria pe cer trebuie, la rândul lor, luate în considerare, deoarece cometele sunt cel mai ușor de observat și fotografiat atunci când se află la înălțimea maximă deasupra orizontului. Cometele slab luminate din apropierea orizontului încețoșat par adesea mai puțin impresionante decât cele aflate sus pe cer. Cometele foarte strălucitoare, cum ar fi cometa C/2011 L4 (PanSTARRS), care a fost observată la scurt timp după apusul soarelui în 2013, sunt foarte rare. Cometele mai puțin strălucitoare sunt mult mai frecvente, fiind până în jurul clasei de mărime 10, dar pot fi identificate și fotografiate relativ ușor cu echipamentul menționat mai sus.

Cometa C/2014 Q2 (Lovejoy) cu un telescop refractor cu distanță focală scurtă. Imaginea compusă a fost realizată la data de 7 martie 2015 cu un aparat de fotografiat DSLR Canon 550D montat pe un telescop refractor Apo cu o distanță focală de 355 mm și o apertură de 60 mm. Pentru a realiza această imagine compusă au fost combinate cinci fotografii cu un timp de expunere de 120 de secunde fiecare (timp total de expunere: 10 minute), folosind cu DeepSkyStacker și Photoshop. U. Dittler Cometa C/2014 Q2 (Lovejoy) cu un telescop refractor cu distanță focală scurtă. Imaginea compusă a fost realizată la data de 7 martie 2015 cu un aparat de fotografiat DSLR Canon 550D montat pe un telescop refractor Apo cu o distanță focală de 355 mm și o apertură de 60 mm. Pentru a realiza această imagine compusă au fost combinate cinci fotografii cu un timp de expunere de 120 de secunde fiecare (timp total de expunere: 10 minute), folosind cu DeepSkyStacker și Photoshop. U. Dittler
Cometa C/2014 Q2 (Lovejoy), privită printr-un telescop Schmidt-Cassegrain cu distanță focală mare. Imaginea compusă a fost realizată la data de 7 martie 2015, la câteva minute după Figura 3, cu un aparat de fotografiat Canon 550D DSLR montat pe un telescop cu o distanță focală de 2000 mm și o deschidere de 280 mm. Pentru a realiza această imagine compusă au fost combinate cinci fotografii cu un timp de expunere de 120 de secunde fiecare (timp total de expunere: 10 minute), folosind cu DeepSkyStacker și Photoshop. U. Dittler Cometa C/2014 Q2 (Lovejoy), privită printr-un telescop Schmidt-Cassegrain cu distanță focală mare. Imaginea compusă a fost realizată la data de 7 martie 2015, la câteva minute după Figura 3, cu un aparat de fotografiat Canon 550D DSLR montat pe un telescop cu o distanță focală de 2000 mm și o deschidere de 280 mm. Pentru a realiza această imagine compusă au fost combinate cinci fotografii cu un timp de expunere de 120 de secunde fiecare (timp total de expunere: 10 minute), folosind cu DeepSkyStacker și Photoshop. U. Dittler

Pregătirea atentă și date actualizate privind orbita cometei și evoluția luminozității acesteia sunt esențiale. Pe lângă informațiile din acest articol, de exemplu, sunt utile și site-urile web relevante, cum ar fi cel al grupului de specialiști în comete al Asociației Germane a Astronomilor amatori, care oferă întotdeauna informații actualizate despre cometele vizibile. În plus, pe site găsiți fotografii actuale ale cometelor, astfel încât să vă puteți face rapid o impresie despre cum apare cometa respectivă în diferite telescoape sau la puteri de mărire diferite. Recomandăm, de asemenea, secțiunea comete a Asociației Astronomice Britanice (Comet Section/British Astronomical Association), care oferă informații mai detaliate decât omologul său german. Ținând cont de orele de răsărit și apus și de evoluția luminozității unei comete, este interesant de văzut dacă cometa trece pe lângă un obiect deep-sky într-o noapte senină. Aveți astfel ocazia să capturați în mod impresionant cele două obiecte într-o fotografie comună.

Autor: Ullrich Dittler / Licență: Oculum-Verlag GmbH