În vizită la Eschimos

Multe obiecte deep-sky pot fi observate numai dacă cerul este întunecat. Nebuloasa Eschimosul însă este un obiectiv interesant și pentru observatorii urbani.

Cele mai multe roiuri de stele, nebuloase și galaxii, cunoscute sub termenul colectiv de obiecte deep-sky, sunt cel mai bine vizibile din locuri întunecate din afara orașelor. Una dintre excepții este nebuloasa planetară NGC 2392, care poartă promițătorul nume de Nebuloasa Eschimosul. Aceasta poate fi urmărită chiar și cu un dispozitiv mai mic, cum ar fi un telescop refractor de 80 mm.

Cei care iau ca reper imaginile fascinante realizate de telescopul spațial Hubble (a se vedea mai jos) vor fi dezamăgiți, dar NGC 2392 are totuși ceva surprinzător de oferit astronomilor urbani. Primul avantaj este că Nebuloasa Eschimosul este relativ ușor de găsit. Cel mai bine este să începeți cu un „starhopping“ de la Pollux în direcția sud-vest către δ Gem sau Wasat, o stea marcantă, de magnitudinea 3 .La doar 2° către est veți observa o înșiruire semicirculară evidentă de cinci stele, din care cea mai strălucitoare stea este 63 Gem. De la 63 Gem, vă îndreptați mai apoi cu 1° către sud-est, printr-o zonă cu puține stele, către o formațiune stelară de forma literei Y. Acum trebuie să vă îndreptați atenția către partea de sud-vest a acesteia și să vă concentrați asupra unui punct luminos slab de 9m.

Acest punct este steaua companion a lui NGC 2392, ceea ce face ca descoperirea nebuloasei din imediata vecinătate să fie deosebit de interesantă. Cu cât mărirea este mai mare, cu atât se vede mai clar că Nebuloasa Eschimosul este un companion al acestei stele. Se poate observa foarte clar că steaua își păstrează caracterul stelar, adică rămâne punctiformă, în timp ce NGC 2392 se transformă tot mai mult într-o pată nebulară și, în cele din urmă, într-un disc mic nebular. Astfel devine clar de ce este descrisă această nebuloasă ca fiind planetară.

Interacțiunea dintre aceste două obiecte, care apar ca o stea dublă, este ceea ce face ca Nebuloasa Eschimosul să fie atât de atrăgătoare - în special pentru observatorii din zonele urbane. O mărire de 110× este ideală. Reușim oare să recunoaștem, la o apertură mică, structuri care ar putea fi interpretate ca reprezentând chipul unui eschimos? Din nefericire, nici autorul nu a avut succes în această privință, cu toată imaginația pusă în joc. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de telescoape mult mai mari, cu aperturi de cel puțin 300 mm. Cu toate acestea, NGC 2392 rămâne un obiectiv valoros din constelația Gemenilor, datorită localizării sale relativ facile și a frumosului efect de stea dublă.

Autor: Karl-Peter Julius / Licență: Oculum-Verlag GmbH