M 37 – bogăție de stele

Roiul stelar Messier din sudul constelației Vizitiul nu este ușor de găsit, dar priveliștea vă va tăia respirația.

În perioada de iarnă, roiurile stelare M 36, M 37 și M 38 din constelația Vizitiul fac parte din programul obligatoriu de observare al astronomilor din mediul urban. Din punct de vedere al datelor fizice, roiurile diferă foarte puțin, vizual fiind însă diferite fundamental.

Roiul M 38, situat la nord, cu o strălucire de 6,m4 și întinderea de 25', oferă o imagine foarte frumoasă prin aranjamentul în formă de cruce al stelelor care îl compun. La rândul său, roiul M 36 din mijloc, cu luminozitatea aparentă de 6m și întinderea de 12“, este sărac în stele, însă impresionează prin luminozitatea extraordinară a sorilor individuali. Roiul M 37 sudic (luminozitate 5,m6; întindere 25') este în mod clar unul dintre obiectele preferate ale autorului. Aproape niciun roi stelar accesibil observatorilor urbani nu are o asemenea bogăție de stele. Chiar și observatorilor experimentați li se taie suflarea la vederea roiului M 37.

Charles Messier, cel care a observat pentru prima dată acest roi, viitorul număr 37 din lista sa, în septembrie 1764, a văzut lucrurile cu totul altfel. Acesta nota destul de lapidar: ”roi de stele slabe”. Observatorii de mai târziu au folosit termeni care mai de care mai elogioși: „praf de aur strălucitor” (Smith), „minunat” (d ́Arrest), „o priveliște splendidă” (Brenner). În zilele noastre, orice astronom din mediul urban poate trăi această impresie extraordinară pe cont propriu, cu un echipament relativ simplu.

Roiul de stele nu este ușor de găsit fără un sistem GoTo. Cel mai bun punct de plecare este θ Aur. Pivotați apoi aproximativ 2° spre vest până la ν Aur, de aici în unghi drept de aproximativ 4° spre sud, unde veți da peste un triunghi de stele de magnitudinea 6, care se întinde pe 2°. Dacă cercetați zona interioară a triunghiului cu o putere de mărire redusă, după un timp, M 37 va apărea ca o nebuloasă slabă, eventual folosind tehnica privitului indirect.

Autorul a observat acest roi stelar folosind diferite aperturi. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu refractoare de 60 mm și 80 mm. În acest caz, zona centrală a câmpului vizual a fost umplută cu 15 – 20 de puncte uniform de luminoase, distribuite în jurul unei stele mai puternice din centru. În cazul refractorului de 120 mm, ideală a fost puterea de mărire 125×. Nota mea de observație: "Umple ocularul. Între 20 și 30 de stele slabe, de luminozitate diferită, foarte apropiate, cu o pereche de stele duble în centru". Încununarea serii a venit apoi cu un telescop de 8 inch. La 250×, observatorul are impresia că se află în mijlocul unei mări de stele și este copleșit de diamante strălucitoare. Faptul că acest lucru este posibil într-un mediu urban inundat de lumină face roiul M 37 atât de fascinant. M 37 este astfel unul dintre cele mai atractive obiecte ce poate fi observat iarna din mediul urban.

Autor: Karl-Peter Julius / Licență: Oculum-Verlag GmbH